Anemone

Anemona este o planta de o frumusete aparte; face parte din familia Ranculacee si este originara din regiunile montane din jurul Marii Meditenane.

Cultivare:
Anemona are nevoie de sol reavan, bogat in humus si bine drenat. Fiind o planta sensibila la excesul de umezeala si la temperaturile scazute, anemona se dezvolta bine daca este expusa la soare; in aceasta situatie, este favorizat si coloritul florilor.

Inmultire:
Tuberculii de anemona se planteaza toamna sau primavara devreme, in februarie-martie. Tuberculii se pun la inmuiat cu o zi inainte de plantare; se planteaza la 5-10 cm adancime, la o distanta de 10 cm unul de altul si 30 cm intre randuri.

Pentru obtinerea tuberculilor se procedeaza astfel: se seamana semintele in ladite sau rasadnite cu pamant afanat, la sfarsitul verii. Rasadurile tinere de anemona se planteaza apoi pe brazde in primavara urmatoare. Se uda regulat, se se foloseste ingrasamant; o mare atentie trebuuie acordata inlaturarii buruienilor, care pot sufoca planta. In iulie anemona intra in repaus si frunzele se usuca; este momentul in care tuberculii trebuie scosi din pamant si depozitati intr-o incapere uscata si racoroasa.

Boli si daunatori:
Frecvent la anemone apar patarea frunzelor si fainarea.
Patarea frunzelor apare la pe fata inferioara a frunzelor si boala evolueaza foarte repede la temperaturi peste 9 grade Celsius. Combaterea se face prin dezinfectarea solului inainte de plantare si prin tratarea plantelor cu substante fungicide.
Fainarea apare pe frunze, pe tije si pe flori. Se recomanda pulverizari cu sulf, preventiv.

Specii:
Anemone coronaria - are o rozeta de frunze petiolate de culoare verde intens si tulpinile florale au in varf o floare mare de culoare rosie, albastru, roz sau alb si cu multe stamine.