Clematis

1. Inmultirea prin butasi
Inmultirea prin butasi este metoda cel mai adesea folosita pentru ca ea asigura identitatea plantelor obtinute cu cea a plantei mama. Din pacate, reusita multiplicarii este supusa hazardului, nefiind garantata. Perioada cea mai potrivita pentru inmultirea este primavara sau vara. Pentru a se inmulti clematitele este nevoie de butasi care au minim un nod, dar este mai sigura inmultirea butasilor cu doua noduri. Voi reda aici traducerea unui articol foarte explicit si bine ilustrat aparut pe un site japonez: www.asahi-net.or.jp/~JN7H-OONM/contents/cuttings_f.html.

Pasul nr. 1
Se taie o ramura de clematita. Ea are 3 noduri si varful. Cel de-al treilea nod de sus , impreuna cu varful, se suprima. Se are grija ca, la nodul de jos, taierea sa se faca sub el, astfel ca tija ramasa san nu fie prea lunga.

Pasul nr. 2
Se taie total frunzele nodului inferior. La cel superior se taie doar cate o frunza din fiecare parte pentru a se reduce evaporarea apei.

Pasul nr. 3
Asa va arata butasul final care se va pune la inradacinat.

Pasul nr. 4
Butasul se pune in apa, sa se hidrateze timp de 1-2 ore.

Pasul nr. 5
Se pregatesc doua vase, perfect curate: un ghiveci inalt si o tavita.

Pasul nr. 6
Se pregateste ghiveciul destinat butasului. In partea inferioara se pun pietricele sau piatra ponce, iar deasupra substratul format din compost amestecat cu nisip.

Pasul nr. 7
Butasul este tratat cu un hormon de inradacinare, dupa care este introdus in ghiveci, afundandu-se circa 5 cm. Trebuie avut grija ca frunzele de la nodul superior sa nu atinga pamantul. Se uda pamantul si se aseaza ghiveciul intr-o tavita cu apa.

Pasul nr. 8
Dupa circa doua luni, butasul trebuie sa faca radacini. Este momentul in care el se transplanteaza in substratul si ghiveciul definitiv.

Dupa cum se observa, metoda nu indica folosirea unui plastic sau a unui pet pentru acoperirea butasului. Pentru mai mari sanse de reusita ar fi bine sa prelevati mai multi butasi. Este foarte posibil ca multi butasi sa va putrezeasca, motiv pentru care este bine sa incercati si cu metoda traditionala: introduceti un butas cu unul sau doua noduri in pamant, pastrand doar doua perechi de frunze, si-l acoperiti cu un borcan sau cu o sticla de plastic. Substratul trebuie sa contina 50% turba si 50% nisip sau perlit. Aerisiti periodic pentru a preintampina aparitia mucegaiului. Pentru unele varietati de clemtite (xJackmanii, spre exemplu) a dat rezultate si inradacinarea in apa.



2. Inmultirea prin marcotaj

Marcotajul este o metoda de inmultire pe cale vegetativa a plantelor care consta in inradacinarea unei ramuri a plantei care ramane solidara cu planta mama, fiind separata de aceasta doar dupa ce a facut radacini. Ca si pentru alte plante, la clematite se poate folosi atat marcotajul terestru, cat si cel aerian. Metoda este mai sigura decat inmultirea prin butasi, dar mai putin spornica cantitativ. Marcotajul terestru este mai comod decat cel aerian. Anotimpul cel mai potrivit este vara, cand tijele clematitelor sunt mai viguroase. Se poate incerca si toamna la clematitele care ierneaza in interior.

Marcotajul terestru

Se apleaca o ramura a clematitei la pamant si se rup frunzele nodului unde se doreste a se face marcotajul. Tija se acopera bine cu pamant. Pentru mai multa siguranta, se poate fixa bine in pamant cu un cui indoit in forma literei U. Teoretic, pana in toamna ar trebui sa apara radacinile, moment in care se poate detasa noua planta de planta mama.

Marcotajul aerian

Este putin mai complicat si necesita o ramura viguroasa care sa poata suporta marcotajul. In dreptul unui nod, caruia i-au fost rupte frunzele, se aplica un manson umed de turba sau de muschi sphagnum care ulterior este imbracat in folie de plastic. Pentru fixarea mansonului pe planta, acesta se leaga la capete cu sfoara. Ca si la marcotajul terestru, dupa ce apar radacinile, se detaseaza planta nou obtinuta de planta mama.



SOIURI DE CLEMATITE

www.clematis-westphal.de/

sites.google.com/site/clematitedevanzare/